Pereţii cresc în jur
Respir lumină
Petalele în flori sub abajur
Se ofilesc în goluri de vitrină…

Tablouri…
Sticlă…
Rame…

Îmbătrânesc într-o fotografie
De după geamul gol m-ascult… latent
Mă simt un gramofon cu baterie
Din discul de vinil se-aude lent-
Un ac îi tatua o melodie-
E vocea mea… iar eu îi sunt absent.

Ies…

Anestezia paşilor… calc unii,
Iar liftul pare cuibul de Icari
Pereţii zâmbitori îmi par hilari…

Un lift pierdut se caţără pe funii
Sunt mai bătrân cu-un metru, doi de sfoară
M-aş încălţa cu tălpile de-afară.

Advertisements